Printr-o recentă ordonanță de urgență, Guvernul a decis ca din iunie 2023 să se scoată din exploatare sau să se treacă în conservare 660 MW de capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit. Mai precis, consultând planul de decarbonizare se poate vedea că este vorba despre grupurile energetice Rovinari 3 și Turceni 7. OUG-ul este foarte clar asupra faptului că decizia nu a fost luată de bunăvoie, ci ”la solicitarea Comisiei Europene în vederea închiderii celei de-a doua cereri de plată din PNRR”.

Mai concret, riscam să pierdem banii din a doua tranșă a PNRR pentru că, inițial, Guvernul voia doar să treacă în conservare cele 2 termocentrale făcând parte din Complexul Energetic Oltenia. Decarbonizarea este însă o condiție pentru PNRR, în condițiile în care termocentralele sunt extrem de poluante.

Decarbonizarea României merge cu frâna trasă

Decarbonizarea (sau ”decarbonificarea”, așa cum ar fi corect potrivit noului DOOM) nu este susținută cu prea mult entuziasm de PSD. Încă de la adoptarea Ordonanței în acest sens (OUG 108/2022), în vara anului trecut, social-democrații au impus modificarea acesteia pe ultima sută de metri, urmând două principii: nu se închide nimic fără a se pune ceva în loc iar ce se închide nu se desființează, ci intră în conservare.

Practic, planul PSD era ca nicio centrală pe bază de cărbune să nu fie închisă până când nu se pune în funcțiune o capacitate de producție echivalentă. Iar închiderea nu va fi definitivă, ci unitățile închise vor fi conservate și vor face parte din rezerva de capacitate a sistemului energetic din România.

Însă, în decembrie 2022, ordonanța a fost iar modificată, tot la presiunea Comisiei Europene și de teama pierderii banilor din PNRR. Guvernul și-a eliminat atunci singur atât opțiunea de a reporni termocentralele, odată închise, cât și pe cea de a amâna după bunul plac data închiderii printr-un simplă hotărâre, ”în situație de criză energetică”.

Cât de important e cărbunele în producția de energie electrică a României

În clipa de față, în jur de 18% din producția de energie electrică a României este bazată pe cărbune. Nu este cel mai mare procent din Uniunea Europeană. De pildă, Grecia este puțin peste noi, Germania depășește în clipa de față 30%, Cehia este la 42%, iar Polonia - la peste 65%.

La sfârșitul lui 2021, România închisese deja definitiv și ireversibil capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit și huilă de 1.695 MW. În 2022 urmau să mai iasă din sistem 660MW (adică exact Rovinari 3 și Turceni 7), dar la finalul anului s-a amânat închiderea lor pentru iunie 2023. Autoritățile au decis atunci că e nevoie de ele, dată fiind criza energiei și faptul că atât Ucraina cât și Republica Moldova aveau nevoie de importuri de energie electrică din România. Ulterior, în plan era o nouă amânare, pentru octombrie 2023, dar Comisia Europeană a intervenit.

De ce insistă politicienii să amâne închiderea termocentralelor

Deși sunt poluante, termocentralele pe lignit continuă să fie importante din trei motive. Cel invocat mai ales de liderii locali PSD ține de pierderea unor locuri de muncă – deși recentul accident de la Complexul Energetic Oltenia a arătat că acestea nu erau tocmai de invidiat.

Pe de altă parte, este vorba de megawați de care România chiar are nevoie, mai ales în condițiile în care a trebuit să ajute și Ucraina și Moldova. Nevoia a apărut după ce rușii au lansat atacuri devastatoare asupra sistemului energetic ucrainean, care până atunci se susținea singur și putea ajuta cu energie și Chișinăul.

De asemenea, chiar dacă capacitățile de cărbune sunt treptat înlocuite cu unele solare și eoliene, regenerabilele au un grad mare de volatilitate; altfel spus, nu produc dacă sunt nori sau nu bate vântul. De aceea, termocentralele sunt necesare pentru echilibrarea sistemului energetic. Planul de decarbonizare prevede ca ele să fie înlocuite cu noi capacități nucleare și hidro, care nu sunt volatile – însă acestea nu există încă. De asemenea, la CE Oltenia urmează să fie construită până în 2026 o capacitate de 1.300 MW, însă pe gaz, un combustibil destul de problematic în acest moment.

Sursa foto: Pixabay