Concret, conform Asociației 2Celsius, cea mai recentă analiză Ember (think tank în domeniul energiei) arată că două lacune majore din regulamentul UE privind metanul ar permite minelor de cărbune să producă 2,2 milioane de tone de emisii de metan suplimentare până în 2050. Acesta ar fi echivalentul emisiilor anuale de CO2 combinate ale Belgiei și Cehiei.

Polonia, cel mai mare emițător de metan din UE, urmată de România

Polonia este principalul responsabil la nivel european, fiindu-i atribuite două treimi din emisiile de metan din minele de cărbune din UE în 2020. Douăsprezece dintre minele subterane de huilă din țară sunt responsabile pentru majoritatea acestor emisii de metan (87%).

România este al doilea cel mai mare emițător de metan din UE, fiind responsabilă pentru 85% din metanul emis de minele de cărbune abandonate din Uniune. Cantitatea emisiilor de metan de la minele abandonate depășește cantitatea de dioxid de carbon echivalenta produsă de industria energetică într-un an, dacă luăm în considerare potențialul de încălzire al metanului pe 20 de ani.

Regulamentul UE urmărește să limiteze cantitatea de emisii fugitive de metan pe care minele de cărbune au voie să le elibereze, în loc să le capteze și să le neutralizeze sau să îl utilizeze.

Regulamentul UE, revizuit ”în jos”

Analiza realizată de Ember arată că ultimele revizuiri ale regulamentului vor reduce emisiile de metan din minele de cărbune cu doar 47%, cu mult sub obiectivul declarat de reducere cu 58% a emisiilor de metan. Aceasta înseamnă 2,2 milioane de tone de metan în plus până în 2050, echivalentul a 180 de milioane de tone de CO2 suplimentare, mai mult decât emisiile anuale de CO2 ale Belgiei și Cehiei la un loc.

„Regulamentul privind reducerea emisiilor de metan din sectorul energetic este una dintre cele mai eficiente căi atât din punct de vedere al costurilor, cât și din punct de vedere tehnic pentru reducerea emisiilor unui gaz cu efect de seră atât de puternic ca metanul. Efectiv nu avem nicio scuză. Dacă eșuăm în a reduce emisiile care ne sunt la îndemână, riscăm să deraiem procesul către atingerea neutralității climatice în 2050. Asta înseamnă că ne îndreptăm către o lume în care impactul schimbărilor climatice va fi devastator, o lume pe care o putem deja întrezări în seceta istorică care a lovit Europa în 2022”, a declarat Mihai Stoica, directorul executiv al Asociației 2Celsius.

Minele de cărbune reprezintă cea mai mare sursă de metan din UE în sectorul energetic. Minele subterane (de huilă) emit de șase ori mai mult metan decât minele (de lignit) de suprafață, iar în 2020 au fost responsabile pentru 59% din emisiile de metan provenite din minele de cărbune din UE.

Cum ar putea utiliza România emisiile de metan

Dacă România ar capta și utiliza doar jumătate din aceste emisii, raportul Ember calculează că ar putea genera 75 de milioane de euro de energie electrică și suficientă căldură reziduală pentru a încălzi aproape 19.000 de paturi de spital pe an.

„Închiderea corespunzătoare a minelor de cărbune este o acțiune pe care România trebuie să și-o asume în mod responsabil, pentru evitarea accidentelor și prevenirea poluării. De exemplu, minele Lonea și Lupeni din Valea Jiului sunt în proces de închidere încă din 2018 și au beneficiat de ajutoare de stat pentru punerea în siguranță. Acestea nu sunt însă închise nici în ziua de azi, termenul limită fiind prelungit prin mai multe hotărâri de guvern. Ultima dată înaintată este 2026 conform legii decarbonizării. Aceasta împreună cu regulamentul privind metanul oferă o oportunitate României să ecologizeze minele într-un mod profitabil”, a explicat Alexandra Doroftei, coordonator campanie, Bankwatch România.

Sursa foto: Pexels