Unde Reciclăm, platforma dezvoltată de Asociația ENVIRON prima dată în 2016, apoi relansată în 2018, integrează centrele și punctele de colectare la nivel național pentru deșeuri electrice și baterii uzate.

Platforma are integrată un modul de localizare al utilizatorului, astfel încât acesta este ghidat automat către cel mai apropiat punct de colectare din împrejurimi.

ENVIRON este o organizație colectivă, nonguvernamentală și non-profit, care se ocupă cu preluarea responsabilităților pentru producătorii care pun pe piață electrice și electronice.

Foto: Puncte de colectare pentru bateriile uzate în București Foto: Puncte colectare pentru deșeuri electrice în București

Asociația pune la dispoziție cetățenilor recipiente amplasate în zona marilor centre comerciale, cum ar fi în hipermarket-uri sau în cadrul magazinelor de proximitate. În plus, aplicația afișează inclusiv programul de lucru al magazinului respectiv.

Unde Reciclăm are în prezent 3.500 - 4.000 de puncte de colectare în toată țara, iar pentru anul acesta vrem să ne extindem la 6.000 de centre - Roxana Puia, director marketing Asociația ENVIRON.

În fiecare județ există minimum un punct de colectare, dar sunt și localități mai mici unde reprezentanții platformei nu au reușit să pună pe hartă centrele. Motivul? O infrastructură slab dezvoltată, desigur.

Citește și Lupta pentru mediu: Românii vor fi obligați să plătească atât cât aruncă.

„Suntem dependenți de un spațiu și de un acord pe care îl avem împreună cu distribuitorii de astfel de echipamente care au obligația legală de a asigura clienților posibilitatea de a se debarasa, în mod gratuit, de echipamentele vechi, defecte sau pe care pur și simplu nu le mai folosesc”, precizează Roxana Puia.

Foto: Centrele de colectare la nivel național

Anul trecut, Asociația ENVIRON a colectat, la nivel național, circa 25.000 de tone de baterii și deșeuri electrice.

Cum putem preda spre reciclare bateriile și electrocasnicele vechi

Milioane de baterii sunt aruncate la gunoi în fiecare an. Deși acest lucru pare unul inofensiv, poate avea efecte grave asupra mediului. Fiecare baterie conține materiale periculoase, toxice, cum ar fi mercur, litiu și plumb. Din totalitatea deșeurilor generate, bateriile și electronicele sunt cele mai periculoase pentru mediu și sănătatea populației.

Sursa foto: Facebook ENVIRON

Bateriile uzate pot fi predate gratuit în punctele de vânzare: supermarketuri, magazine de proximitate, hipermarket-uri, benzinării și farmacii. Conform legii, toți distribuitorii care comercializează în punctele de vânzare baterii și acumulatori au obligația de a asigura clienților posibilitatea de a preda bateriile uzate prin amplasarea unui recipient dedicat.

Deșeurile de echipamente electrice și electronice pot fi predate spre reciclare astfel:

  • Prin predare tip 1:1 în momentul achiziționării unui produs nou: pentru un frigider sau mașină de spălat cumpărate, clientul are dreptul sa ii solicite comerciantului preluarea gratuită a produsului echivalent vechi;
  • Deșeurile electrice de mici dimensiuni (cu latura mai mică de 50 cm) pot fi predate gratuit în centrele amenajate în punctele de vânzare;
  • Aruncarea la gunoi este strict interzisă.

De ce campaniile de buy-back ale retailerilor fac mai mult rău decât bine

Pentru a încuraja clienții să trimită spre reciclare electrocasnicele vechi, mai mulți retaileri oferă diverse recompense, sub forma unor vouchere, cum este și în cazul programului „Rabla pentru electrocasnice”. Deși aceste oferte ar trebui să fie schimbarea de care populația are nevoie, se pare că produc mai mult rău decât bine.

Roxana Puia spune că nu susține neapărat aceste oferte sau campanii de buy-back deoarece au un efect negativ pe termen lung asupra mentalității populației. Românii nu ar trebui să perceapă faptul că deșeurile reprezintă bunuri pe care le pot exploata, pe care le pot vinde, în loc să le ofere spre reciclare.

„Aceste campanii de buy-back reprezintă mijloace populiste. Cât timp vom continua și le vom perpetua, nu ne vom face bine și nu vom avea o țară ca afară. Dacă vrem ca lucrurile să se îndrepte, ca deșeurile să nu fie aruncate la groapa de gunoi, trebuie să ne asumăm niște costuri reale pentru că și reciclarea este un proces care necesită investiții”, precizează Roxana Puia.

Cum stă România la producerea deșeurilor municipale

Deșeurile de echipamente electrice și electronice reprezintă fluxul de deșeuri cu cea mai rapidă creștere la nivel mondial. Potrivit reprezentanților ENVIRON, în 2019, s-au generat 53 milioane tone de deșeuri electrice, iar până în 2030 se estimează că se va ajunge la 74.7 milioane de tone, adică echivalentul a 7.390 de Turnuri Eiffel. Doar 17% din deșeurile generate în 2019 au fost colectate și reciclate corespunzător.

Citește și Românii vor să recicleze, dar nu și dacă au de mers kilometri până la centrele de colectare.

Sursa foto: Facebook ENVIRON

Comparativ cu alte state, România produce o cantitate de deșeuri municipale semnificativ mai mică, rezultând astfel că România este țăra cu cele mai bune performanțe la acest capitol. În anul 2019, o persoană din Uniunea Europeană a produs în medie o cantitate de 502 kilograme de deșeuri municipale. Conform datelor publicate de Oficiul European de Statistică, în România au fost înregistrate doar 280 kilograme/ locuitor.

Sursa foto: Foto Facebook ENVIRON