Principiul „plăteşti pentru cât arunci”, implementat cu scopul de a încuraja colectarea și reciclarea deșeurilor, a fost până în prezent un concept urmat doar pe hârtie în România. Acum însă, autoritățile locale au început să facă demersuri în această direcție.

Începand din acest an, 50% din deșeurile generate la nivel de populației nu ar trebui să mai ajungă la groapa de gunoi. Potrivit Luminiței Roșca, România este undeva la circa 13%.

Deși autoritățile au avut timp pentru a implementa locații speciale pentru coletare selectivă, România nu are în prezent legislația necesară pentru a ajuta și cetățenii să pună umăr la umăr și să se implice în protejarea mediului înconjurător. O problemă a legislației, de exemplu, este faptul că nu există locuri speciale de colectare a mobilierului și textilelor, care ajung în acest timp la groapa de gunoi.

„Nu există o infrastructură bine implementată nici pentru PET-uri sau doze, dar pentru mobilier sau materiale textile. Există previziuni că o să se îndrepte aceste lucruri, atât prin faptul ca vom fi obligați să plătim penalități, precum și prin faptul că populația a început să ceară autorităților această schimbare”, spune Luminița Rosca, director general Eco Synergy.

Povestea cu deșeurile nu este tratată așa cum ar trebui. Noi nu am înteles că așa cum plătim pentru internet, cablu, apă, gaze, pentru toate utilitățile, trebuie să plătim și pentru gunoiul pe care îl generăm.

- Roxana Puia, director marketing Asociația Environ -

Cum arată colaborarea dintre autorități și ONG-uri

Roxana Puia spune că de-a lungul timpului a colaborat cu Ministerului Mediului în colectarea deșeurilor prin proiectul „România Reciclează”, început în 2018. În tot acest timp, a crescut interesul autorităților față de protejarea mediului, mai mult datorită presiunii pe care o resimt din partea cetățenilor, care cer acțiuni și schimbări în domeniul colectării selective.

„O surpriză plăcută a fost colaborarea cu autoritățile din mediul rural. Acolo am beneficiat de mai multă implicare din partea acestora, am colectat cantități mai mari de deșeuri electrocasnice”, spune Roxana Puia.

„Este mult mai facil pentru autorități să realizeze colectarea selectivă în zonele rurale, însă există și foarte multe bune practici în Oradea, Timișoara chiar și în București. Autoritățile au început să se implice din ce în ce mai mult”, este de părere Luminița Roșca.

În acest sens, Nicușor Dan a anunțat săptămâna trecută că Bucureștiul va avea în curând o nouă strategie și un nou plan de acțiune privind deșeurile, care se va aplica în mod egal în toate sectoarele. Gunoaiele vor fi colectate selectiv și vor respecta principiul „plătești cât arunci”.

„Am fost cu toţii de acord că trebuie să trecem la colectarea selectivă. O să urmeze şi o dezbatere publică", a precizat edilul general.

El a subliniat că este necesară implementarea principiului "plăteşti cât arunci", menţionând că modalitatea în care sectoarele colectează deşeurile trebuie să fie unitară, astfel încât procesul de informare să fie mai rapid.

În Sibiu, inițiativa „plătești cât arunci” a fost deja pusă în aplicare. În localitățile din zona unu a județului Sibiu, în urma implementării acestui principiu, taxa de salubritate pe care o plătește fiecare gospodărie se transformă în abonament (sau, în termeni mai tehnici, în Pachet de Servicii de Salubritate de Bază). Valoarea acestui abonament diferă de la localitate la localitate (fiind stabilită de consiliile locale în funcție de cât de bine selectează locuitorii localității respective deșeurile), dar și în funcție de numărul de persoane care locuiesc în respectiva gospodărie. Puteți găsi mai multe informații despre această inițiativă consultând pagina Plătește cât arunci.

Deși autoritățile fac un demers în acest sens, există încă probleme la nivel legislativ. Potrivit Roxanei Puiu, autoritățile au obligația de a asigura puncte de colectare pentru deșeruri electrice și baterii, precum și de a înființa minimum un centru de colectare la 50.000 de locuitori. Din nefericire, în realitate, aceste lucuri există doar pe hârtie.

„Sunt foarte puține centre de colectare a electrocasnicelor și bateriilor, înființate în toată țara. Este una dintre obligațiile autoritătilor neîndeplinită până în acest moment”, precizează Roxana Puia (foto).

Ce presupune principiul „plătești cât arunci”

Începând cu 1 ianuarie 2019, primăriile aveau obligația de a aplica în rândul populației programul „plătești pentru cât arunci”, o inițiativă adoptată la nivel național cu scopul de a determina populația să colecteze selectiv deșeurile, astfel încât România să se încadreze în obligațiile pe care și le-a asumat în fața Uniunii Europene.

Conceptul și rațiunea este simplă: ridicarea și eliminarea gunoiului este un efort, astfel încât municipalitățile și taxele de gestionare a deșeurilor pentru acesta și persoanele care aruncă mai mult ar trebui să plătească mai mult.

Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului (EPA), majoritatea comunităților din străinătate percep taxe forfetare rezidenților pentru gunoi sau îi obligă să plătească indirect serviciile de colectare și eliminare a gunoiului prin impozite pe proprietate. Întrucât oamenii plătesc aceeași sumă, indiferent de cantitatea de gunoi pe care o aruncă, le lipsește orice stimulent (cel puțin, stimulent economic) pentru a încerca să-și reducă risipa. Alternativa este un sistem de plată pe măsură ce arunci, în care factura coșului de gunoi crește în funcție de cantitatea aruncată.

Deși schemele „plătești cât arunci” au fost identificate ca un instrument util pentru orașe, încă există mai multe bariere în introducerea și utilizarea lor. Această inițiativă a fost identificată drept cea mai eficientă opțiune pentru reducerea deșeurilor, separarea surselor și un prim pas esențial pentru a crește reciclarea.

Sursa foto: Pixabey