Ambalajul din sticlă a crescut cantitativ în acest an, în timp ce consumatorii nu au mai ales atât de mult băuturi ambalte în PET în perioada stărilor de urgență și apoi de alertă. Anul 2020 a însemnat o creștere a cantităților de ambalaj puse pe piață.

Procesul de colectare a fost și el afectat deoarece o parte din colectori și-au redus activitatea din motive ce țineau de condițiile sanitare. Evenimentele din acest an au obligat companiile să își regândească strategia nu doar ca răspuns la criză, dar și din perspectiva provocărilor majore care vor apărea în următorii ani.

„Gestiunea deșeurilor de ambalaje este într-un continuu proces de schimbare. Anul 2020 a marcat piața prin scăderea dramatică a prețului petrolului, ceea ce a dus la diminuarea interesului pentru plasticul reciclat, care a devenit mult mai scump. În acest context, interesul pentru reciclarea plasticului s-a diminuat considerabil”, a declarat Adela Lazăr, președinte GreenPoint Management.

Anul 2021, o nouă provocare pentru industria reciclării

Noul an va veni cu provocări suplimentare pentru industria reciclării. Noile directive obligă piața să facă îmbunătățiri semnificative, atât pe partea de creare a ambalajelor, cât și în ceea ce privește procesul de colectare.

Producătorii trebuie să respecte condiționări ce țin de prevenția risipei de material folosit la ambalaje, reutilizarea și cresterea gradului de reciclabilitate al ambalajului.

„Piața este în continuă mișcare, iar pentru a face față cerințelor, este nevoie de o bună comunicare și colaborare între toți actorii din lanț. Vom vedea schimbări nu doar în procesul de proiectare, dar și în modul de gestionare al ambalajelor”, spune Adela Lazăr.

Pentru 2021, reprezentanții GreenPoint Management se așteaptă ca efectele pandemiei să se diminueze, iar economia mondială să se redreseze, fapt care va duce la creșterea cantităților de deșeuri de ambalaje.

„Este nevoie de deschidere din partea tuturor celor implicați, instituții publice și mediul privat. Sustenabilitatea pieței de reciclare depinde de un management transparent și eficient al deșeurilor de ambalaje, iar sistemul trebuie sprijinit în continuare de producători, printr-o abordare responsabilă”, precizează Adela Lazăr.

România este printre țările codașe în UE în ceea ce privește reciclatul

Comparativ cu statele europene, România este încă la început în ceea ce privește nivelul de educare și conștientizare a importanței colectării separate și reciclării. Comportamentul cetățeanului este determinant pentru creșterea cantităților și a calității deșeurilor colectate separat.

În același timp, procesul de colectare separată nu este accesibil ca în străinătate și este evidentă necesitatea creșterii infrastructurii, pentru a fi accesibilă cât mai multor cetățeni.

România se află pe locul 26 din cele 27 de țări membre UE, astfel că în 2018 rata deșeurilor municipale reciclate era de doar 11,1% din totalul de deșeuri, conform datelor Comisiei Europene. În același timp, România reciclează mai puțin față de anii anteriori: în 2018 rata deșeurilor reciclate era de doar 11%, în timp ce, în 2013, 13,2% din deșeuri erau reciclate.

România este departe de a se situa pe acelaşi nivel cu alte țări din Uniunea Europeana, media europeană a ratei deșeurilor reciclate fiind în 2018 de 47,2%, cea mai mare rată a reciclarii deșeurilor fiind în Germania, 67,3%, iar la polul opus Malta, cu 6,5%.

Țara noastră se află departe chiar și de țările din regiune, astfel că rata deșeurilor reciclate în 2018 era de peste 30% în țări precum Ungaria (37,4%), Slovacia (36,3%), Polonia (34,3%) și Bulgaria (31,5%).

Media europeană a ratei deșeurilor reciclate a crescut cu 5,9 puncte procentuale, din 2013 la 41,5%, în 2018 la 47,4%.

Sursa foto: Unsplash