Munca de noapte poate reprezenta o opţiune, în contextul în care epidemia de coronavirus îşi pune puternic amprenta şi asupra pieţei muncii din România. Iar cum autorităţile şi companiile caută soluţii pentru evitarea aglomeraţiilor şi formării grupurilor mari de oameni, flexibilitatea programului şi organizarea angajaţilor în ture de lucru, inclusiv pe timp de noapte, pot fi variante la îndemână.

"Majoritatea salariaților desfășoară activitatea pe timpul zilei, însă sunt domenii unde există mulți salariați care muncesc în așa numitele «ture de noapte». Situația se întâlnește frecvent în mediul privat în alimentație publică, pază și protecție, domeniul medical, precum și în cadrul companiilor care au activități tip call-center", declara anterior, pentru wall-street.ro, Laura Gheara, managing director General Human Resources, companie de resurse umane.

În prezent, însă, în contextul răspândirii rapide a epidemiei de coronavirus în ţara noastră, tiparele din piaţa muncii încep să dispară ș programul de muncă ia orice formă necesară, în domeniile în care acest lucru este posibil, astfel încât să fie evitate îmbolnăvirile angajaţilor.

Ce trebuie să ştii despre munca de noapte

Prestarea muncii de noapte este reglementată de Art. 125 – 128 din Codul Muncii, unde sunt menționate drepturi și obligații atât pentru angajator, cât și pentru salariat.

Înainte de a discuta atât beneficiile cât și riscurile aferente muncii de noapte trebuie să înțelegem ce înseamnă și care sunt condițiile în care putem încadra munca prestată la categoria “muncă de noapte”.

Potrivit Codului Muncii, munca prestată în intervalul orar 22:00 – 06:00 este considerată muncă de noapte. Însă, nu toate turele din program prevăzute de angajator încep la 10:00 și se termină la 6:00. De aceea legea adaugă încă două criterii (Art. 125 alin 2 lit a) și b) și anume:

  • numărul minim de ore prestate în intervalul 22:00 – 06:00 să fie de cel puțin trei ore din timpul zilnic de activitate.
  • cel puțin 30% din numărul total de ore lucrate într-o lună să se încadreze în intervalul 22:00 – 06:00.

Ce are de făcut angajatorul care a stabilit că va avea nevoie de muncă de noapte? În primul rând trebuie informat Inspectoratul Teritorial de Muncă prin depunerea unei adrese în acest sens. Întotdeauna la un control ITM adresa respectivă, cu numărul de înregistrare primit de la ITM, va face parte din documentele solicitate.

Sporul de noapte pentru angajaţi

Apoi, va alege varianta prin care recompensează salariatul pentru munca de noapte, conform Codului Muncii. Fie program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care se efectuează cel puțin trei ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, fie un un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin trei ore de noapte din timpul normal de lucru.

Trebuie ştiut însă că există şi categorii de salariați care nu pot presta munca de noapte și anume:

  • Tinerii sub 18 ani.
  • Femeile gravide, lăuzele și cele care alăptează.

Pentru angajații care vor presta muncă de noapte contractul de muncă trebuie să stipuleze expres acest lucru, iar examenul medical pentru angajare, urmat de cel periodic va ține cont de această condiție specifică. În momentul în care medicul de medicina muncii consideră că, pe parcursul derulării contractului individual de muncă, există un risc pentru angajat de a efectua în continuare muncă de noapte, angajatorul este obligat să-i ofere angajatului o încadrare pentru muncă de zi pentru care este apt.

În practică, nedeclararea muncii de noapte este rar întâlnită, pentru că poate fi ușor depistată de orice control. Mai des se întâlnesc încălcări în ceea ce privește recompensarea muncii de noapte.

Astfel, potrivit Codului Muncii, constituie contravenție încălcarea prevederilor legale referitoare la muncă de noapte și această faptă se sancționează cu amendă de la 1.500 la 3.000 de lei.

De asemenea, sunt prevăzute amenzi contravenționale ce vor fi aplicate cu prioritate față de cele stabilite de Codul Muncii. De exemplu: amendă de la 5.000 la 10.000 de lei, care poate fi aplicată pentru nerespectarea prevederilor art. 19 din O.U.G. nr. 96/2003, și anume obligarea salariatelor gravide/lăuze/care alaptează la prestarea muncii de noapte.

Sursa foto: shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Alice Gheorghe
Alice Gheorghe scrie pe domeniul Resurselor Umane (HR) si are o experienta de aproximativ sapte ani in presa scrisa. Pe Wall-Street.ro veti regasi sub semnatura ei stiri, reportaje si interviuri despre subiecte care variaza de la salarii, somaj la recrutare si tendinte in piata muncii.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri