România este o țară frumoasă, cu oameni prietenoși, însă unii dintre români nu au un comportament pe măsură, lucru care se vede foarte clar în ceea ce se întâmplă în trafic și în faptul că mașinile sunt parcate pe trotuare, unde ar trebui să fie locul pietonilor și al bicicliștilor, spune Steven van Groningen, care se află la finalul mandatului de CEO al Raiffeisen Bank România, bancă pe care a condus-o timp de 20 de ani.
Zdenek Romanek este cel care-l înlocuiește pe Steven van Groningen la conducerea Raiffeisen Bank România. Acesta s-a alăturat echipei locale începând cu 1 februarie 2022 și va prelua mandatul după aprobarea care urmează să vină de la BNR. Steven van Groningen, care își încheie mandatul de 20 de ani de Președinte și CEO, va asigura conducerea băncii în perioada de tranziție.
”România este o țară foarte frumoasă, are extrem de multe lucruri de oferit, în câteva ore ești în Delta Dunării sau în Transilvania, în munți. Sunt câteva lucruri incredibil de plăcute și care nu sunt întotdeauna apreciate. România este o țară sigură, în care nu te simți amenințat de furturi sau alte probleme”, spune Steven van Groningen într-un interviu exclusiv pentru wall-street.ro.
”Mi-a plăcut de la început că oamenii sunt foarte deschiși, prietenoși. Pentru un străin, lucrul acesta contează. Chiar dacă vorbesc în română, oamenii care nu mă cunosc și nu știu asta or să mi se adreseze imediat în engleză. Sunt multe țări în care oamenii nu fac asta, unde dacă nu le vorbești limba este problema ta”, a declarat reprezentantul Raiffeisen Bank.
Sunt multe alte lucruri pozitive, arta, cultura. Pentru cineva cu un anumit venit este în regulă, pentru că este izolat de o mare parte dintre problemele pe care populația le are, e de părere acesta.
„Climatul este, iarăși, unul plăcut. Dacă vii din Olanda, înseamnă ceva. La un moment dat soția mea se uita pe agendă și îmi spune că vai, săptămâna viitoare o să plouă în fiecare zi și o să fie urât. Verific și eu și îi spun că la mine nu apare așa, ca apoi să își dea seama că se uita la vremea din Amsterdam”, spune Steven van Groningen.
București este un fel de love-hate. Este un oraș frumos, are viață culturală, are și restaurante cât de cât de calitate, dar este păcat că nu se respectă moștenirea culturală. Viteza cu care se distrug clădiri sau cu care se construiește în zone în care nu ar trebui, din punct de vedere urbanistic, sau cum lăsăm monumentele să se prăbușească este dezgustător, îmi pare rău că trebuie să o spun
Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank
În alte țări lucrurile acestea sunt luate în serios, iar dacă nu întreții un monument, el va fi întreținut pe cheltuiala ta și se ajunge chiar la expropriere.
„În București este păcat că nu poți merge cu bicicleta, facem câteva piste de biciclete pe trotuar și atât. Problema nu sunt pistele, ci faptul că se parchează mașini pe trotuare și nu se ia nicio măsură fiindcă nu vrem să îi supărăm pe votanți.
Trebuie să ne gândim cum pot fi schimbate aceste lucruri, pentru că românii au arătat că se pot adapta foarte bine în țări vestice precum Anglia, Germania, Olanda, Austria, Italia și sunt apreciați ca membrii acelor comunități. De ce aici ne comportăm altcumva în trafic, în societate? Pentru că așa face toată lumea. Este din nou vorba despre ce ambiții avem, ce fel de București ne dorim pentru oameni”, adaugă Groningen.
Și-a început aventura la conducerea Raiffeisen cu o misiune dificilă
Primul lucru care îi vine în minte din cei 20 de ani petrecuți la conducerea Raiffeisen Bank este preluarea Băncii Agricole de către Raiffeisen în 2001, în contextul în care instituția preluată avea mari probleme
„Era o bancă pe pierdere, nu a fost niciun ofertant în afară de noi și dacă nu s-ar fi găsit unul, atunci banca trebuia lichidată. Am salvat-o, într-un fel, fiindcă nu era într-o stare bună și mulți au spus că nu vom reuși niciodată să o aducem pe profit, a fost o provocare imensă”, adaugă reprezentantul Raiffeisen Bank.
Când a venit la conducerea Raiffeisen, în 2001, cunoștea deja România, unde fusese din 1985, cu un an înainte de căsătoria cu actuala soție.
„Vorbeam deja limba română atunci când am lucrat prima oară în România, ceea ce s-a întâmplat în 1993, când am obținut un post de consultant la Banca Națională. Înainte de preluarea conducerii Raiffeisen am lucrat în industria bancară din Rusia, în timpul unei crize financiare de acolo, apoi în Ungaria. Aveam de asemenea experiență bancară din Olanda”, spune Steven van Groningen.
Dacă în Olanda te lupți pentru jumătate de procent de creștere sau pentru o fracțiune de cotă de piață, aici, în România, 10% creștere nu înseamnă nimic. Problematica este alta, dinamica este mult mai mare, legislația este neclară, iar asta este un challenge, până la urmă, dacă ești cineva care dorește să aducă schimbări
Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank
”Întrebarea pe care o ai întotdeauna, până la urmă, este ce valoare poți să aduci? Într-o țară cu reguli foarte bine definite și cu un sistem foarte stabil, ai limite foarte înguste între care poți să operezi. În timp ce într-o situație dinamică, impactul pe care poți să îl ai este mult mai mare”, a povestit van Groningen.
Începuturile în sistemul bancar și cele mai grele momente
„Am făcut sport de performanță și după aceea, în timpul studiilor la facultate, nu era foarte ușor să-ți găsești un loc de muncă, așa că am găsit un job în sistemul bancar din Olanda. După câțiva ani acolo am ieșit din sistem și am lucrat în consultanță, dar mi-am dat seama că este mult mai provocator să fii tu responsabil pentru decizii, așa că m-am întors în sistem”, a povestit bancherul pentru Wall-Street.ro
Interesant este că ai foarte mulți stakeholderi, mulți acționari care vor un randament sau o creștere, ai o echipă, ai clienți persoane fizice, dar și juridice, cei care își fac depozite, cei care vor să facă o investiție, ai aspecte ce țin de macroeconomia unei țări, ai de a face cu legislatorul, cu reglementatorul – sunt mulți factori și trebuie să te asiguri că păstrezi un echilibru și că toată lumea este mulțumită, atât cât este posibil, ceea ce nu este deloc ușor, potrivit lui van Groningen.
”Problema când ești CEO este că trebuie să iei decizii, iar câteodată ești într-o situație în care ai două variante și niciuna nu este foarte confortabilă sau plăcută. Cele mai dificile momente au fost acelea în care am trecut prin reorganizări și a trebuit redus numărul de colegi, pentru că nu este o decizie plăcută.
La criza financiară, când a trebuit să restrângem activitatea, de asemenea, nu am știut dacă a fost cea mai bună decizie. Eu aveam convingerea mea, dar dacă criza nu ar fi venit sau dacă ar fi durat doi ani, poate ar fi fost acela sfârșitul mandatului meu”, a declarat Steven van Groningen.
România „este acasă” pentru Steven van Groningen și familia sa
Bancherul spune că va rămâne în România alături de familie, locul în care a stat deja 25 de ani, dacă punem la socoteală, pe lângă cei 20 de ani de mandat la Raiffeisen, alți cinci ani, din 1993 până în 1998, cât a mai stat în țara noastră.
„Poate că ultimii 20 de ani contează mai mult decât primii 20 de ani din viață. România este acasă pentru noi, am de gând să rămân aici. Evident că am mai mult timp liber și atunci vom călători mai mult, dar nimic exagerat. Din acest punct de vedere îmi place această libertate, că pot călători când vreau: și în Olanda, dacă vreau, când vreau, sau în orice oraș, sau în Deltă, când este vreme frumoasă”.
O să rămân, de asemenea, activ, probabil pe un post de director ne-executiv într-un consiliu de supraveghere. Am câteva idei. O să rămân activ și în domeniul ONG, în structuri caritabile, unde am și acum funcții care sunt și internaționale, dar să decid peste 5.000 de angajați și pentru o mulțime de stakeholderi mi-a fost de ajuns
Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank
Pe primul loc este familia, tocmai de aceea sigur nu o să îl mai vedem pe un post de director executiv, 5.000 de angajați și atât de mulți stakeholderi au fost îndeajuns timp de 20 de ani, spune veteranul.
„Cu siguranță vreau mai mult timp și pentru mine, vreau să fac mai mult sport, în acest moment nu sunt cel mai în formă. Mai trebuie loc și pentru creativitate. În studenție am lucrat și ca fotograf, iar câteodată mai fac și câte un proiect foto”, mai spune van Groningen.
Lui van Groningen îi plac satele ardelenești și Delta Dunării, unde se relaxează admirând peisajele „deosebite” și făcând fotografii sau mergând cu bicicleta.
„Din Transilvania îmi plac foarte mult satele vechi, cu bisericile fortificate, peisajele. Îmi place că poți face acolo mountain biking, poți începe chiar din fața pensiunii unde te cazezi, nu ca în București, unde trebuie să-mi scot bicicleta cu mașina afară din oraș.
Plăcerea pentru Deltă o pot explica prin afinitatea mea cu apa, dar și pasiunea pentru fotografie. Ai parte și de liniște, de natură, pot să mă simt bine. Când spun că vreau să călătoresc mai mult nu mă refer la Maldive sau Indonezia, ci Europa în primul rând, în România cel mai mult. Am o listă de recomandări” a menționat reprezentantul Raiffeisen Bank.
Dacă nu ieși la vot, ar trebui mai degrabă să taci atunci când vine vorba de proteste
Legat de prezența sa la protestele din 2017 și de modul în care își asumă românii responabilitățile democratice, Steven van Groningen are argumente pro și contra.
„Cred că prima problemă este prezența la vot. Cred că acesta este primul drept democratic. Dacă nu votezi, ar trebui să cam taci din gură dacă nu îți convine ceva. Cu toate astea, cred că protestele din România sunt un lucru extrem de pozitiv, pentru că arată că, de fapt, democrația funcționează și sunt convins că se știe că acum se poate mobiliza societatea”, spune van Groningen.
Ce lipsește este o dezbatere reală despre lucrurile care sunt importante în societate. Vedem tot felul de opinii, dar o dezbatere reală nu are loc, una cu toți stakeholderii – privind demografia, infrastructura, educația lipsește, potrivit bancherului.
Sunt probleme fundamentale care trebuie să fie dezbătute într-o democrație, iar cei care câștigă alegerile să nu se gândească la faptul că au o majoritate și că fac ce vor. Dar această problemă nu este doar la noi, se găsește chiar și în Statele Unite, sunt și acolo probleme pe care cele două partide nu vor să le discute
Steven van Groningen
Van Groningen s-a plâns, de asemenea, de atitudinea manifestată pe scena politică din România, de aruncare în derizoriu a mesajului cuiva care este străin sau care face parte dintr-o tabără rivală.
„Unii consideră că nu trebuie să-mi răspundă, dacă prezint ceva într-o Comisie din Parlament, fiindcă sunt străin și bancher și din start nu e nevoie. La fel și cu cei din alte partide – se consideră din start că tot ce a spus celălalt este o prostie și nu e nevoie să comentăm.
Lucrul acesta nu este corect, fiindcă ar trebui să existe o dezbatere bazată pe conținut și dacă eviți această dezbatere, atunci nu procedezi democratic”, mai spune el.
Inițiativa ar trebui să pornească și din mediul privat, nu trebuie să așteptăm întotdeauna statul. În mediul internațional se așteaptă și de la un CEO să ia poziție pe anumite probleme sociale. Toate acestea țin și de ambițiile pe care le ai și de locul în care vrei să ajungi, conform viziunii lui van Groningen.
România ar trebui să fie pe locul șapte la nivel economic în UE
„Spun mereu că dacă România este a șaptea țară din UE, atât ca suprafața teritorială cât și ca populație, atunci ambiția românilor ar trebuie să fie aceea de a ocupa locul șapte inclusiv atunci când vorbim de dezvoltarea economică”, adaugă reprezentantul Raiffeisen Bank.
Van Groningen spune că, atunci când era la Consiliul Investitorilor Străini, a arătat cu calcule că prin investițiile potrivite în infrastructură, în educație și în sănătate, România poate deveni în 18 ani a zecea economie a Uniunii.
Unii politicieni îmi spun că dacă iau anumite inițiative nu vor mai fi aleși. Discutăm despre pensii și despre faptul că le vom mări, dar nu le spunem oamenilor cum să facem mai mulți bani ca să le putem plăti. Dacă doar ne îndatorăm, pentru a ne lăsa copiii să aibă de plătit aceste pensii, atunci discuția asta nu are loc
Ca sportiv olimpic, am avut primul job la 28 de ani, dar nu mă plâng: Am învățat altceva
„Sportul de echipă te dezvoltă foarte mult din punct de vedere educațional, reprezintă în sine o școală fantastică. Trebuie să fii competitiv, dar dacă nu ai curiozitatea de a investi în tine, să vezi cât de departe poți să ajungi, atunci nu o să îți știi niciodată potențialul”, a declarat van Groningen.
Dacă ești bun la ceva, ar trebui măcar să încerci, pentru că altfel vei rămâne cu sentimentul că dacă aș fi lucrat mai mult, poate aș fi ajuns acolo. Bineînțeles, poți întotdeauna să renunți, dar, la fel, de renunțat renunți o singură dată nu mai poți să spui că te reapuci în 2-3 ani, îi sfătuiește van Groningen pe tinerii care au o înclinație pentru un anumit sport.
„Și nivelurile din sport sunt relative. Eu am ajuns la olimpiadă, dar soția mea a ajuns campion olimpic individual, asta este cu două trepte mai sus. Eu am învățat enorm din sport. Am avut primul job la 28 de ani, aveam colegi din școală sau din facultate care erau deja foarte bine plătiți la vârsta aia, aveau mașini și de toate, dar nu mă plâng. Am învățat altceva, disciplina, o abordare. Sportul este o școală foarte bună și nu trebuie să renunțe nimeni prea repede”, povestește bancherul.
Viața de CEO a presupus sport la finalul zilei de muncă, în ciuda oboselii
Van Groningen a povestit că, dincolo de canotaj, unde a participat la Jocurile Olimpice și de ciclism, a mai participat și la competiții Ironman (competiții mixte care reunesc probe de alergare, înot și cursă pe bicicletă.
„Alerg împreună cu soția. Ciclism fac singur, am făcut o perioadă Iron Man și trebuie să te obișnuiești să te antrenezi singur. Avem acasă mai multe aparate pentru sport și lucrăm împreună, ne stimulăm reciproc. Se mai întâmplă să ajung acasă obosit de la lucru și soția îmi spune să merg mai întâi să fac sport. Întotdeauna mă simt mai bine după ce termin antrenamentul”, spune bancherul.
Îndemnurile verbale nu au fost singurele imbolduri venite din partea soției sale, alături de care aleargă în prezent și alături de care a participat în trecut la maratoane.
„O perioadă în care alergam la maraton, ea era mai rapidă decât mine, pe ultimii 5-10 kilometri se uita la mine cu expresia de mai tare nu poți? La un moment dat s-au schimbat lucrurile, am făcut mai mult antrenament pentru Iron Man și am devenit eu mai rapid. Este frumos să treci prin experiențele astea împreună și să îmbătrânești împreună”, a mai povestit van Groningen.
Puteți urmări interviul video integral pe link-ul de mai jos.
In lipsa unui acord scris din partea InternetCorp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Steven Van Groningen, Raiffeisen Bank: Românii nu au probleme de integrare în Vest. De ce acasă ne comportăm altfel?.
