Sectorul construcțiilor a avut parte de un an bun, cu o creștere a volumului de lucru, solicitările venind cu precădere din sectorul privat, în special din segmentul rezidențial, dar piața a și fost afectată de scumpirea materialelor de construcție și de deficitul de forță de muncă.
Tot mai multe companii din construcții spun că se confruntă cu dificultăți în recrutarea de personal pentru construcții, iar măsurile anunțate de autorități, în legătură cu facilitățile fiscale, ar putea accentua problema deficitului de forță de muncă. Aceasta din urmă pare să fie una dintre cele mai mari provocări pentru piața construcțiilor din România în 2022.
Potrivit cofondatorului și CEO-ului Graphein, companie specializată în topografie, scanare 3D și cadastru, Eugen Ursu, piața construcțiilor va fi împărțită între aspectele pozitive generate de faptul că România a obținut aprobarea PNRR și mutarea unor facilități de producție a materiilor prime în Europa, ceea ce ar reduce dependența de China, și aspectele negative generate de deficitul de forță de muncă deja resimțit în piață și a eliminării facilităților fiscale.
Eugen Ursu ne spune că deficitul de forță de muncă este o problemă majoră la nivel național. Lipsesc de la muncitori la ingineri și până la arhitecți calificați care să facă proiectele de care România are nevoie.
„Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și fondurile europene vin să asigure mare parte din finanțare, fiind cel mai mare program de investiții pe care România îl va implementa în următorii 7 ani. Totuși, acest program cheie pentru dezvoltarea economiei prevede și eliminarea facilităților fiscale pentru salariile angajaților din construcții.
În cazul în care facilitățile fiscale vor fi eliminate, măsura va redeschide rana plecărilor masive ale personalului spre Europa și va încuraja revenirea la munca la negru sau munca la gri”, a declarat, pentru wall-street.ro, Eugen Ursu.
În 2022, numărul de muncitori non-UE care pot veni în România este de 4 ori mai mare
Cum românii vor pleca în alte țări unde vor putea găsi locuri de muncă mai bine plătite decât în țară, golul va trebui umplut de undeva, iar principala variantă va fi aducerea de muncitori din țările care nu fac parte din UE.
În ultimii ani, în sectorul construcțiilor au început să vină tot mai mulți muncitori din Asia. Dacă în 2021 limita de muncitori din țările non-UE care puteau fi aduși să muncească în România a fost de 25.000 de persoane, în 2022 numărul acesta va crește de 4 ori.
„Lipsa personalului calificat va amplifica importul forței de muncă din state non-UE. Guvernul a majorat deja la un nivel record numărul de muncitori străini admiși în România. Astfel, vom avea un contingent de 100.000 de lucrători care să poată primi avize de lucru în următorul an, iar o parte dintre aceștia vor fi absorbiți și de industria de construcții care se confruntă în prezent cu un deficit de specialiști”, ne-a mai spus CEO-ul Graphein.
Producătorii de materiale de construcții, așteptați să-și mute fabricile în Europa
Cât despre relocarea unor facilități de producție din Asia în Europa, țările din estul continentului, unde forța de muncă este mai ieftină, iar costurile de operare sunt mai mici, ar putea fi locurile unde producătorii de materii prime și de materiale de construcții își vor deschide noile unități de producție.
„Există o tendință de mutare a producției din China în Europa, iar România ar putea beneficia de această realitate economică. În contextul pandemiei și al schimbărilor politice, observăm o tendință de relocare a capacităților de producție înspre Europa de Est, iar datorită costurilor operaționale mici și cheltuielilor mai reduse cu salariile, țări precum România și Bulgaria vor avea de câștigat”, este de părere Eugen Ursu.
Creșterea din construcții va veni din noile proiecte de infrastructură
CEO-ul Graphein vede un potențial de creștere a sectorului construcțiilor venind din zona proiectelor publice, în special cele de infrastructură.
„Vom vedea mai multe proiecte publice - private. Cel puțin la București pare o deschidere atât din partea Primăriei Capitalei, cât și din partea dezvoltatorilor pentru dezvoltarea infrastructurii. La nivel general, piața construcțiilor din București va avea un ritm încetinit din cauza situației urbanistice.
Creșterea din construcții va veni din dezvoltarea noilor proiecte de infrastructură. Majoritatea antreprenorilor generali mari fac investiții în utilaje și sisteme pentru infrastructură. De asemenea, se va pune un accent mai mare pe sustenabilitate și construcții verzi. Toată lumea vorbește de standardul NZEB (nearly Zero-Energy Building - Case cu consum de energie aproape zero)”, ne-a mai explicat Eugen Ursu.
Autoritățile vor înțelege că au nevoie de digitalizare
Graphein este unul dintre principalii jucători din România în ceea ce privește digitalizarea activităților din zona de construcții și din imobiliare, prin serviciile sale de topografiere, scanare 3D, cadastrare digitală și așa mai departe.
Trecerea în sfera digitală a documentației stufoase din zona construcțiilor va fi un aspect pe care autoritățile trebuie să-l ia în calcul, în condițiile în care avantajele digitalizării sunt greu de ignorat.
Potrivit CEO-ului Graphein, fără investiții masive în digitalizare și colaborare, România nu va putea duce la capăt proiectele din PNRR.
„În urma discuțiilor purtate cu primăriile, consiliile județene, arhitecți, urbaniști și dezvoltatori imobiliari, toată lumea înțelege nevoia urgentă de digitalizare a serviciilor oferite.
Autoritățile publice ar implementa soluții de digitalizare a orașului, dar se plâng de lipsa banilor și de lipsa personalului calificat. Marii dezvoltatori spun că au bani și ar susține proiecte care ar ajuta la transparentizare, predictibilitate și reducerea timpilor de răspuns din partea autorităților”, ne-a mai explicat Eugen Ursu.
Potrivit acestuia, mai departe, companiile precum Graphein și asociațiile BIMTech, Cluster TEC și BREC pot implementa proiecte precum cel din Finlanda, unde instituțiile sunt conectate între ele la nivel de platformă, astfel încât avizele și acordurile premergătoare Autorizației de Construire sunt solicitate și emise în cadrul aceluiași website.
De asemenea, o soluție de digitalizare testată în multe alte țări este ca personalul din administrația locală și cetățenii să acceseze rapid informația urbană.
„Este un tip de proiect care poate fi posibil și în România în doar câteva luni de zile, dacă există implicare comună din partea autorităților.
În esență, încercăm să-i ajutăm pe cei din administrațiile publice locale să utilizeze noile tehnologii, pentru că, din punctul nostru de vedere, acesta este un mod foarte bun de a accelera lucrurile. În momentul în care autoritățile publice solicită implementarea noilor tehnologii, considerăm că s-a făcut un pas imens către digitalizarea sectorului de construcții în România”, a punctat Eugen Ursu.
Cât despre obiectivele principale ale Graphein pentru anul 2022, CEO-ul companiei a spus că acestea sunt: consolidarea echipei, obținerea unei finanțări pentru creștere din partea unui investitori și deschiderea primului birou internațional.
„De asemenea, ne dorim lansarea primului proiect de digitalizare a orașelor (GISCraft) și dezvoltarea următoarelor trei francize noi la nivel național în Timișoara, Brașov și Constanța. Un obiectiv central al companiei Graphein va fi în 2022 integrarea serviciilor de scan to BIM cu soluții și software Autodesk pentru tot parcursul unui proiect de construcții”, a conchis CEO-ul Graphein.
Sursa foto: ShutterstockIn lipsa unui acord scris din partea InternetCorp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Piața construcțiilor: Între eliminarea facilităților fiscale, proiectele de infrastructură și exodul forței de muncă.
